„Viitorul istoric va fi informatician sau nu va fi deloc” enunta profetic Emmanuel Leroy-Ladurie, la sfarsitul anilor ’60. Butada istoricului francez etichetata drept utopica de colegii sai de generatie pare sa devina totusi din ce in ce mai plauzibila in conditiile in care revolutia informationala si tehnologica s-a accelerat.
In ciuda a tot felul de interese, viitorul ramane al interoperabilitatii, al globalizarii, al “erei digitale” spunea un tanar informatician pe un forum. Telefonia a trecut de cativa ani, televiziunea face acum acest pas. Clasica “prelucrare informatica a datelor pe calculator”, care este rezultatul direct al bit-ului, ramane de caruta.
Revolutia digitala este abia la inceput, astfel ca hardware-ul si software-ul vor fi catalizatorul progreselor din urmatorii zece ani, ce vor depasi cu mult schimbarile ultimilor 30 de ani, afirma Bill Gates. Tehnologia informatica si software-ul vor fi disponibile peste tot: in birou si acasa, in masina, in magazine, restaurante si spatii publice. “In curand, veti putea deschide orice documente sau fisiere media pe care le-ati creat sau salvat utilizand orice dispozitiv aveti la indemana, fie el PC, telefon mobil, televizor, consola portabila de jocuri sau player muzical”, spune Gates.
Pe abonatul roman de cablu il va costa minimum 100 de euro implementarea unei noi directive a Uniunii Europene prin care industria TV este obligata sa treaca la semnalul TV digital, incepand cu anul 2012. Costurile pentru televiziuni inca nu se cunosc, dar se prezuma a fi mari, in timp ce pentru companiile de cablu ele sunt minime. Comisariatul pentru telecomunicatii si transmisii audio-vizuale al Comisiei Europene(CE) a declarat la ultima reuniune cu liderii industriei de cablu si televiziune europeni ca a fost emisa o noua directiva care va fi adoptata curand, ce stipuleaza obligativitatea televiziunilor din spatiul euro de a trece la televiziunea digitala din 2010 – 2012. “Comisia europeana propune prin aceasta directiva stabilirea unui termen limita pentru renuntarea totala la televiziunile ce emit in sistem analogic (in eter). Exista un grup de state care a fost de acord sa fixeze acest termen pentru 2010 sau chiar mai devreme, iar un al doilea grup – pentru 2012″, se arata in proiectul de directiva. Liderii unor companii europene prezente la reuniune s-au plans, insa, de costurile mari ce le presupune o astfel de schimbare. Nu doar semnalul trasmis de televiziuni, ci si cel care ajunge in casa abonatului trebuie sa fie digital, si chiar si televizoarele trebuie sa fie digitale, sau sa fie racordate la un adaptor special, iar cel mai ieftin adaptor ieftin costa in jurul a 100 de euro.
La 400 de ani de la primul ziar
Acum 400 de ani aparea primul ziar tiparit (in 1605, publicat de Johann Carolus in Strasbourg). In 1994, apare primul ziar independent on-line. Un deceniu mai tarziu, caderea tirajelor ii ingrijoreaza pe editorii din toata lumea. Tinerii nu mai citesc ziare, ci e-ziare. Publicatiile isi cauta identitatea in “convergenta” digitala cu alte media.
Aceasta a fost una dintre concluziile conferintei provocatoare “Noi ziare. Noi cititori”, organizata de Fundatia Konrad Adenauer Stiftung, pe 8 decembrie, la Zagreb (Croatia). Evenimentul a marcat 400 de ani de la aparitia primului ziar.
Scurt istoric
In anul 59 i.H. Acta Diurna este publicata in Roma. Julius Caesar ordona ca principalele evenimente politice si sociale sa fie facute cunoscute cetatenilor. Statul desemneaza reporterii, numiti “actuarii”, care aduna informatii atat de pe front, cat si decizii legale cu privire la nastere, moarte, casatorie. In 1605, Johann Carolus publica primul ziar tiparit, Relation, in Strasbourg, acum aflat in Franta, la acea vreme in Reich-ul german.
In 1994, primul ziar on-line apare in www
La 400 de ani de la aparitia primului ziar, caderile tirajelor ingrijoreaza editorii de publicatii tiparite din toata lumea. Expertii cred ca nu presa scrisa trebuie sa isi caute o noua identitate in era digitala. In anii ‘40-50, ziarele s-au temut ca vor pierde teren din cauza radioului. Apoi aparitia televiziunii a ingrozit si mai mult ziarele. Dar s-a dovedit ca aceasta doar a facut ziarele mai de calitate. O data cu aparitia televiziunii, USA Today a inceput sa foloseasca fotografii mari, pentru a putea concura cu mediile electronice. Internetul schimba astazi obisnuintele.
“In 1990 puteam doar visa la o asemenea viteza a Internetului. Acum Internetul este un factor accelerator pentru business mai mult decat televiziunea sau ziarele. Tot mai putini tineri citesc ziare; in SUA, 60% dintre tineri nu citesc niciodata ziare. In schimb, cei mai multi utilizeaza Internetul, iar 3% sunt editori de bloguri.”, a spus Ante Gavranovic, presedintele publicatiei Privredni vjesnik.
Interactivitate
Potrivit aceleiasi surse, noile media dau cititorilor posibilitatea sa participe la scrierea stirilor. Vechile medii vor suporta consecinte: grupurile care editeaza ziare trebuie sa se concentreze mai mult pe comercial (pe modelul de brand mix), dar si pe calitate foarte buna si culoare. Prof. Dr. Otto Altendorfer, presedintele Academiei pentru Comunicare Multimedia din Germania (Akademie für multimediale Ausbildung und Kommunikation AG) a spus ca presa scrisa a pierdut dramatic cititorii tineri. “Rolul de lider nu mai este jucat de presa scrisa.
Aceasta inregistreaza o cadere masiva in randul tinerilor, care aleg sa acceseze jocuri video, camere chat, telefoane mobile. Studentii mei nu mai citesc ziare, dar citesc e-ziare”, a spus Altendorfer. Potrivit expertului citat, in Germania, presa scrisa vinde 26 de milioane de exemplare, din care 16,62 sunt abonamente si 8,27 se vand la chiosc.
Dar din 1995 media sufera schimari masive:
- timpul petrecut in fata televizorului a crescut cu 43 de minute, de la 167 de minute (1994) la 210 minute (2004).
- creste influenta Internetului.
- mediile interactive castiga tot mai mult teren: Internet, telefon mobil, computer, PDA, telefoanele inteligente. Consumul de astfel de medii a crescut. Digitalizarea schimba aceasta lume.
Digitalizarea = convergenta
Potrivit prof. Altendorfer, digitalizarea are un impact masiv asupra mediilor, permitand convergenta acestora: se ajunge la o fuziune intre televiziune si transferul de date, in special cu dezvoltarea benzii largi (broadband) care permite utilizatorului accesul la acest tip de serviciu. Totul incepe sa fie digital. In Marea Britanie, 60% dintre gospodarii au acces la televiziunea digitala. La randul ei, aceasta inseamna televiziune interactiva. Generatia de telefoane 3G, revolutia UMTS a produs in Marea Britanie aceasta covergenta. Pe principiul interactivitatii, se dezvolta servicii aditionale: canale pentru cumparaturi, cumparare/rezervare de bilete. Exista un boom in dezvoltarea televiziunii interactive.
Jurnalistul = navigatorul-filtru
Thomas Melzer, consultant media si de comunicare in Germania, a definit Internetul “ca un mijloc perfect covergent unui cotidian”. Melzer s-a referit la servicii concrete care pot fi integrate gratie noilor tehnologii. Pe de alta parte, functiile jurnalismului se schimba.
Globalizarea informatiei face ca resursele disponibile sa fie nelimitate. Astfel, spre deosebire de presa traditionala, a carei menire era mai degraba sa furnizeze informatii care lipsesc unei comunitati, divertisment sau programe educative, presa viitorului se bazeaza pe filtrare, pe procesul de selectie. Este important “rolul navigatorului”, subliniaza Melzer. Din acest punct de vedere jurnalistul trebuie sa fie aceala care sa faca selectia relevanta, sa poata “clarifica” pentru cititor lucrurile. O solida cunoastere, cultura generala sunt indispensabile acestuia pentru a isi indeplini acest rol in viitor, considera Melzer.
Pe de alta parte, statutul jurnalistului se schimba: din ce in ce mai mult acesta devine un “antreprenor”, va fi nevoit sa invete sa livreze servicii integrate. Daca este un jurnalist de radio, acesta va trebui sa stie sa frunizeze si imagini pentru site-ul acestui radio. Daca este un jurnalist de sapatamanal, stirile pentru site trebuie scrise intr-un stil cu totul diferit: dinamic, interactiv. Prof. Altendorfer a spus de asemenea ca sunt mai multe cerinte acum la adresa jurnalistului; acesta trebuie sa fi absolvit o facultate, el trebuie sa stie sa utilizeze computerul, sa isi perfectiooneze metodele de cautare a informatiei pe Internet, dar si abilitati tehnice sunt cerute (ex. sa poata manui o camera video).
Intrucat exista mult mai multa informatie, jurnalistul trebuie sa fie suficient de abil sa se descurce in ceea ce prof. Altendorfer numeste “jungla de informatii”. Noile medii mizeaza mult pe infotainment, pentru care competitia se da de asemenea in mai multe planuri.
Presa viitorului va trebui sa isi regandeasca si organizarea interna. Se observa o tendinta de crestere a articolelor promotionale platite, insa separarea intre editorial si publicitate trebuie sa fie cat se poate de clara.
Pentru a raspunde multor cerinte, o mare parte din serviciile jurnalistice vor fi externalizate mai mult catre freelanceri (care pot oferi informatia in formate multimedia). Pentru a putea avea valoare adaugata, mediile trebuie sa isi cunoasca foarte bine grupurile-tinta, ceea ce se intampla rareori. In noile media, este nevoie de o “imagine clara” a clientului, iar dezvoltarile de nisa isi au locul lor. Acestea sunt doar cateva dintre ideile prezentate de prof. Altendorfer.
Bibliografie
1. Nicholas Negroponte – „Era digitală”, Editura All
2. Nicolae Stanciu, Petre Varlam si Gheorghe Minea – “Televiziunea in era digitala”
3. http://www.underclick.ro/articol-479-Noua_era_digitala.html
5. http://www.sferaonline.ro/sectiuni/stiri/article/?id=791
6. http://www.youtube.com/watch?v=ePcmlLy-Smw&feature=related
7. http://www.youtube.com/watch?v=t71IIVUwJQI&feature=related (in germana)
Completat sub: teme curs tehnici mediatice
